Alfred Hoffman (n. 03.07.1929, București – m. 03.05.1995, București)
Se distinge în peisajul bucureștean și internațional drept un muzicolog și critic muzical important, publicând studii și articole cu tematică diversă, unele semnate cu pseudonimele Horia Albulescu sau Franck Touraine. Educația sa muzicală a fost pregătită temeinic la Conservatorul din București (1949-1954), urmând cursuri cu muzicieni și pedagogi de renume: Ioan D. Chirescu (teorie-solfegiu), Florin Eftimescu (armonie), Tudor Ciortea (forme muzicale), Zeno Vancea (istoria muzicii, contrapunct) etc.
Activitatea sa muzicală poate fi descrisă drept una plurivalentă, acesta susținând concerte-lecții, emisiuni radiofonice dar și conferințe științifice însemnate. Timp de 10 ani a fost redactor muzical la Radiodifuziunea Română (1950-1960), aprofundând apoi domeniul cercetării științifice la Institutul de Istoria Artei al Academiei Române (1960-1984). Deopotrivă, a redactat numeroase studii și recenzii în reviste valoroase, dintre care menționăm: revista Muzica, Studii de Muzicologie, Teatrul, Enesciana, Contemporanul, Scînteia etc.
Se distinge prezența sa intensă pe plan internațional, atât în calitate de membru în jurii de specialitate cât și ca participant la Festivaluri Internaționale, dintre care amintim: Bayreuth (Germania), Salzburg (Austria), Meslay (Tours – Franța), Budapesta (Ungaria), Varșovia (Polonia) – Concursul „Chopin” – 1960, Primavara de la Praga (Cehia) etc. De asemenea, a susținut importante conferințe, promovând totodată creația enesciană: la Consevatorul P. I. Ceaikovski din Moscova (1965), la Dresda (Germania – începând cu anul 1982) și la Berlin (1964) la Institutul de Muzicologie al Universității Humbold.
Valoroasa activitate i-a fost încunutată cu distincții și premii importante, atât naționale cât și internaționale precum: Ordinul „Meritul Cultural” cls. V (1969), Premiul Uniunii Compozitorilor (1969, 1971, 1974, 1979), Premiul internațional al revistei Zvuk din Sarajevo (1970), Premiul „Bernier” al Academiei de Arte Frumoase din Paris (1972), Premiul pentru activitate publicistică oferit de UCRRM (1991) și, post-mortem, Premiul „Pro memoria”, pentru mari artiști români dispăruți în anul 1995 (UCRRM).